Uite asa

Imi este destul de greu sa etichetez ceva drept comunist, pentru ca mereu se va gasi cineva care sa imi spuna ca “Ce stii tu despre comunism? Nu ai prins vremurile, nu stii”. Nu, dar vad anumite lucruri si alta origine nu cred sa aiba decat in comunism.
Nu cred ca exista un bucurestean care sa nu fi avut contact vreodata cu o vanzatoare de bilete la Metrorex sau RATB. Acum cateva zile am fost nevoita sa imi cumpar cartela de doua calatorii la metrou. Binenteles ca trebuie sa astepti sa isi termine salata. Sau sa numere banii. Sau sa termine de vorbit cu colega. Sa iti raspunda la “buna ziua" sau “multumesc”? Cum, e normal sa le multumesti. Pai ce onoare a fost pe capul tau ca ti-a acordat atentie, nesimtit-o. Atat iti trebuie sa indraznesti sa intrebi ceva. Sau sa ii spui sa se grabeasca,ca ti-a venit metroul sau autobuzul.
Ceea ce nu au inteles aceste doamne, pe langa faptul ca salariul lor vine din taxele platite de toata lumea, serviciile pentru care ofera ele bilete sunt finantate tot din banii tuturor. Asa ca asupra acestor servicii avem drepturi. Asa ca ele nu ne fac noua niciun favor daca ne dau cartela aia, nu putem spune, nu ne convine mergem la concurenta. Nu, pentru ca e de la stat, si ce e de la stat e bun comun. Inteleg ca ai o viata de rahat si ca nu iti merg toate ca pe roate, dar ce vina am eu? De ce sa pierd eu metroul din cauza ta, de ce sa tipi la mine cand te-am rugat frumos sa imi zici o informatie care esti obligata sa o stii si sa o transmiti si de ce sa fi atat de nesimtita incat sa nu zici un ”cu placere” sau “buna ziua”?
Alta este insa situatia in domeniul privat. Te duci spre exemplu in Carrefour. Si stai la niste cozi interminabile. Si nu mai au iaurtul tau preferat, ci doar de nu-stiu-care. Si ti se pare ca e nesimtit gardianul. Sau indiscret. Sau te duci spre exemplu la o alimentara. Si se strica o casa de marcat. Singura de altfel. Stai si astepti, dar nu faci doar asta. Incepi sa te certi cu vanzatoarea. De ce? Pentru ce dracu sa te certi cu vanzatoarea? Nu iti convine ? Baga-ti picioarele, pleaca, si intra in alta alimentara. E asa greu? Nu, tu trebuie sa faci gura, sa te certi, ca asa servire, ca astia vor sa faca bani sau sa isi bata joc? Bun, si daca vor sa isi bata joc, care e problema ta? Tre sa le duci tu grija? Iesi afara si dute-n alta alimentara. Sau in Cora daca nu iti place Carrefour. Nu, oamenii nu au inteles asta. Ei cred ca totul li se cuvine. Oamenii nu cred in alternative, sunt mult prea incapatanati. Nici conservatori nu le poti spune.Mi se pare extrem de aiurea sa pretinzi drepturi asupra ceva ce nu e al tau. Si mi se pare extrem de ciudat sa nu oferi acces la acele drepturi, desi asta iti este meseria. Dar cand primesti o educatie iti este greu sa te schimbi si sa accepti altceva.

Ce intunecat imi pare Bucurestiul asta... E trist. Este asemeni unui batran obosit de viata, care mai poarta o sclipire in ochii plansi, ar vrea parca sa moara...
Un batran fara viitor, fara nepoti, inconjurat de suflete rele si multe gunoaie...
Bucurestiul este o imbinare fara armonie a geamurilor inalte de sticla, fumurii, si cladirile vechi, cu tencuiala cazuta
E iarba din parc pe care toti o calca fara mila si florile ofilite din glastrele de pe pervaz.
Este saracie.
E lipsa de respect.
E mizerie.
E durerea din ochii copilului de la coltul strazii si rautatea din buzunarul celui din bmw.
Bucurestiul este frica zilei de maine.
Rusine sa le fie copiilor lui!

Viata mea

Viata e facuta din nimicuri. Nimicurile alea care conteaza atat de mult pentru suflet!
Cateodata, suntem fericiti, alteori suntem atat de tristi incat nu vrem sa ne mai gandim la nimic.
Stiti ce inseamna pentru mine viata?
Zambetele celor dragi mie, iubirea lui, inseamna ploaia de dimineata care imi strica freza imbibata de fixativ si soarele care ma mangaie vara pe spate. E toamna si iarna si vara.
E petrecerea aia fara sfarsit si rimelul care a inceput sa curga, e muzica pe care o ascult , este cel mai frumos dans.
Imi place sa cant, si sa visez, imi place noaptea, imi plac vrabiutele care imi canta zi de zi sub fereastra, imi place sinceritatea.
Viata mea inseamna putere, convingere, puritate. Este adevar.Viata mea inseamna fericire!